Sunday, March 10, 2024

spectacol


nu vom mai vorbi despre stilourile cu peniță

de aur 

despre bombardamente curaj 

marginile vieții

             partituri muzicale coloane sonore

nici despre cine îmi ocupă 

       cele mai adânci gânduri 

sau despre dezordinea care domnește acolo. 

poezia se confundă cu propria-ți viață

tu respiri ritmat 

elegant 

             pentru tine însuți

eu mă înec în țesătura covorului

           printre figuri geometrice bizare

cerul următoarelor zile

                     va duce lipsa norilor

iarba firavă se închină la licurici 

și la fluturi –

acesta este adevăratul spectacol doamnelor și domnilor

apoi va veni noaptea 

        ca un medic de gardă conștiincios

nici moartea nu-i doar o absență 

(cum ni se tot spune)

e o plantă în formă de geană închisă

fără nume

care crește în întuneric



Saturday, March 2, 2024

zile


zile în care port o singură față

așa cum încăperea asta își ține pereții în alb

stric tot ce era destinat să devină stricat 

dar sunt fericită că am mâini

cu ele îmi acopăr ochii

sunt mulțumită că pot visa

fiindcă o inimă fără vise nu-i decât 

un elastic uzat 

nu mi se cere nimic 

mi se promite tot atâta

la marginea ferestrei 

păsările cirip cirip 

până când fereastra dispare.

pe masă paharele fac acrobații 

într-un singur picior 

până când și ele dispar

ploaia începe timid 

apoi cade în rafale 

până nu se mai știe 

cine plânge înăuntru 

și cine plânge afară


Saturday, February 10, 2024

alei cu castani


sfârșit de săptămână cu frunze de leuștean uscat 

care se destramă în palmă

vin alb liliac apă 

lucruri care nu pot fi explicate

să mai putem vorbi

înainte să ni se împietrească privirile

să ieșim din noaptea zilei pe vârfuri

urmărind albatroșii 

cum taie blatul pufos 

al cerului 

trecând de barba lui Dumnezeu

va trebui să-și găsească alte personaje. 

alte valuri.

dincolo de porțile din aur vom mai avea oare părinți

frați floarea soarelui 

parcuri alei cu castani bucurii nesperate 

lacrimi



Wednesday, February 7, 2024

unde culorile nu au nume

          

              The singing 

              is a kind of dying

              ~ Anne Sexton


ah de n-ar fi prea târziu 

s-o luăm de la început


niciodată să nu mai înlocuim 

vibrațiile inimii

        cu reflecția asupra lor

să nu mai măsurăm 

spațiul 

de la muțenia unei planete la alta 


să plângem 

până ne adorm dinții


      să visăm că am rămas 

      într-un loc

unde portocalii sunt veșnic în floare


iar timpul nu se mai 

împarte între dimineața și seara


Tuesday, February 6, 2024

Euro bakery


ieri în orășelul vecin

un tâlhar a omorât un brutar polonez 

pentru numai $50

de treizeci de ani făcea pâine 

după rețeta 

învățată de la bunicii lui

acum locul acela miroase a sânge.

deci a infern.


Monday, February 5, 2024

consoane și regrete


din serile reci curge aceeași tristețe 

orele dimineților sunt pline 

până la vârf de consoane și de regrete 

încă o dată 

soarele te va găsi neschimbat

a durat ceva 

până să ceri socoteală oaselor tale

urmărind acrobațiile veverițelor 

printre ramurile copacilor înalți

sau poate e doar ceața asta 

ca fumul 

de pe urma unei grenade

        cui să-i ceri voie să te ierți

        să faci pace cu cele mai tăcute părți 

ale inimii tale 

       să te lipești de oglinzi

is it a bad time să trecem la surâsuri?

la morți subite

la galopat dincolo de toate singurătățile



Sunday, February 4, 2024

arta scrisului de mână

 

seara cade așa cum cad sufletele 

soldaților anonimi într-un război 

care nu le-a adus 

decât o ultimă lacrimă înghețată

și-o dată exactă pe mormânt.

nu am nici cea mai mică idee 

de ce mirodeniile de pe rafturile 

magazinului indian din cartier

m-au făcut să mă îngrijorez 

de semnele care mi-au apărut de curând 

pe brațul drept.

un băiat de vreo 8-9 ani 

vorbea cu tatăl lui

uite tata eu știu că mama caută 

vopsea henna hai cumpără-i tu

n-am mai ascultat unde-a dus 

conversația lor

deși e a doua natură să prinzi ce zic 

ceilalți 

să le înghesui într-un volum

pe lângă impresii despre calitatea oxigenului 

despre lumina din spicul de grâu

maxilarul lui Narcis

râsetele Meduzei 

invenții rumegușuri soarele dintr-o zi de miercuri etc.

ca un jurnal al fericirii 

ținut de un angajat al unei agenții de turism 

care nu va ajunge vreodată 

în niciuna din vacanțele exotice 

pe care le vinde.


Saturday, January 20, 2024

ce aș putea să sper

      

            and the darkness behind her door 

             is not her fault

            ~ Bin Ramke



într-una dintre cărțile lui Tesson

e menționată strada Entuziasmului

! ehei să fii destinat 

să-ți trăiești viața 

într-o casă pe strada asta 

fără să te simți mai norocos 

decât ceilalți

să nu înțelegi 

ce vor ei de la tine

& de ce îți împărtășesc 

cele mai adânci taine.

numele tău – singur –

are o micuță deschidere spre 

lumină. și-atât.

palmele nu-ți sunt calde

întreabă-te 

care verb ar putea fi numele tău

cuvintele nu fac niciodată cale întoarsă 

decât dacă urcă spre cer 

în costume negre

fără cravată.

din pământul înghețat 

răsar niște firișoare verzi 

atât de fragile de-ți vine să rămâi 

lângă ele. să plângi.

pietrele din jur respiră greu.

nu sunt moarte.



Tuesday, January 16, 2024

cascade de umbre

            

            I didn't know any better

            than to love you

            ~ Ingeborg Bachmann 



ațipesc pentru câteva minute

pe unde-am umblat?

cascade de umbre taie nisipul 

care se ridică apoi se lasă

de parc-ar fi respirația unui 

animal preistoric 

băltind în propiul sânge 

uleiul inocent al pământului.

toate viețile anterioare 

le-am împărțit cu tine

mâinile tale sunt ale mele 

și fruntea și tâmplele

oh suflete do something 

sau ține-mă așa 

din vis în vis 

unde nu sunt cuvinte 

nici lanțuri ori trenuri 

numai sunete muzicale 

ceruri senine 

lei blânzi 

smochini & frunze de dafin

noi începuturi


Monday, January 15, 2024

Magnolia

 - cu o traducere aproximativă la comentarii pe youtube 



Sunday, January 14, 2024

fără urmă


anul a trecut deja
pastilele de dormit și-au făcut efectul
suferința o biată notă de subsol
un sentiment auxiliar  
praful adunat în colțurile încăperilor
e noua măsurătoare magică
a timpului

când sufletul nu scoate un sunet 
nimeni nu-i poate lua urma 

ai contat pe infinita luciditate
a minții tale
deși obișnuiai să urmărești 
mișcarea norilor
pentru a-i înțelege mesajele 
ascunse 
cu puțin înainte de a se alia cu vântul 

furtunile lasă urme 
adânci 
& trezesc partea întunecată din noi
 
frica și mânia 
sunt mai mereu împreună
încercuind orașele mari
bătând bulevardele 
mână în mână
 
suntem născuți din iubire 
în lipsa ei murim
cu buzele palide 
și-o narcisă 
tăcută 
pe piept

iarba va crește 
în fiecare primăvară 
peste mormintele 
părăsite 
în Nevada se sapă buncăre 
se adună arme & 
hrană 
în cutii de metal
pentru vremuri noi 
anti-eroice


Friday, January 12, 2024

șapte nopți


mai sunt câteva lucruri de spus 

despre ochii de fum ai cerului

poate citești

poate nu

au venit băieții cu mașinăriile lor

să taie magnoliul din fața casei

le-am arătat cuibul păsărilor

au dat din cap 

au plecat

acum exersez văd locul acesta gol

niciodată nu va mai ninge cu flori 

un pic mai departe un pârâu 

pietrele fac pluta cu burțile-n sus 

iar luna 

pe care-o împărțim în mod egal 

cu vecinii 

e din nou uitată afară

ascunsă după un nor slăbănog

șapte nopți lungi 

de iarnă au mai 

rămas 

și o semi-eternitate


Tuesday, January 9, 2024

în căutarea unei guri de cer


.plouă

.de două zile plouă fără oprire 

.sunt vinovată de lipsa soarelui

.sunt vinovată pentru fiecare clipă 

în care nu am iubit destul

și pentru sfârșitul brusc 

al copilăriei mele (demult)

.doi melci urcă cu greu 

pe trunchiul unui copac 

în căutarea unei guri de cer

și nu poți să nu te intebi 

câte vietăți mai adăpostește

.aud câteva șoapte 

fac doi pași înapoi 

? ce știu eu despre fericire ce știu eu 

despre inimile fragile despre destin

.încerc să-mi amintesc 

unde dădea ușa din vis 

și câte camere au rămas mai departe 

în beznă

.știu că stelele sunt niște fructe micuțe 

fără niciun gust 

.întunericul își trage rădăcinile grele 

de sub case 

și le înghite pe rând

.așadar iarăși noapte. vânt.

.încerc să-i recunosc vocea

șuierul ascuțit ca marginea unui cub de gheață

.în mijlocul pieptului rotițele unei jucării 

se pun în mișcare de parc-ar naște un suspin

apoi liniște

.liniște

stropii de ploaie împușcă în continuare 

iarba uscată 

străzile golite de oameni

de râsetele lor 

de minciuni




Monday, January 8, 2024

firmituri pentru păsări


dimineața foarte devreme 

dacă lemnul terasei e gol

își întorc ciocurile lor micuțe 

spre fereastra aceea din zid 

cineva trăia în spatele ei &

obișnuia să rupă în bucăți resturi 

de pâine uscată 

ca un joc de cărți 

pentru o singură pereche de mâini 

cu linii scurte adânci

și venele bombate 

în forma unei litere. 

fiecare picătură de sânge 

moștenirea unei dureri 

gata să-și ia rămas bun 

în stil clasic


Friday, December 29, 2023

Negra sombra

 




Cando penso que te fuches,
Negra sombra que m'asombras,
Ô pe d'os meus cabezales
Tornas facéndome mofa.

Cando maxino qu'és ida
N'ò mesmo sol te m'amostras,
Y eres á estrela que brila,
Y eres ò vento que zoa.

Si cantan, ês ti que cantas;
Si choran, ês ti que choras,
Y ês o marmurio d'o rio
Y ês á noite y és á aurora.

En todo estás e ti ès todo,
Pra min y en min mesmo moras,
Nin m'abandonarás nunca,
Sombra que sempre m'asombras


~ Rosalía de Castro, Negra Sombra

Wednesday, December 20, 2023

nu vom şti niciodată

 

                         No one reads here.

                         No one writes here.

                         But God

                         finds the sleeping

                         and the walking

                         heart

                         ~ Olav H. Hauge



niciun loc în care să mă simt în siguranță

degeaba închid ochii


nu-ți apleca urechea

la suntele unui cântec prea trist


Dumnezeu încă ciopleşte în taină

în inimile noastre fragile alunecând spre moarte


când nu scriu care parte din tine n-o scriu?

ce ne aşteaptă dincolo de oceanele de stele?


femeile plâng adesea

bărbaţii rămân nedumeriţi

politeţea le cere să-şi ridice pălăria

când întâlnesc o femeie cu gene verzi

fie şi-n vis


Saturday, December 9, 2023

Bert Meyers- Florile soarelui

https://www.lapunkt.ro/2023/12/transatlantic-bert-meyers-florile-soarelui/ 


Pe un teren viran

florile soarelui – microfoanele acelea antice –

și nimeni care să le vorbească.

Așa că, și-au aplecat capetele

și, încet, s-au mistuit.

--------------


No one spoke to the sunflowers,

those antique microphones

in the vacant lot.

So, they hung their heads

and, slowly, fell apart.




Thursday, December 7, 2023

nimeni nu pleacă

                            

          I worried that a great 

          love might make everything else an exile

          ~ Jack Gilbert


fiindcă odată credeai că se intră în poezie 

ca într-o farmacie 

indiferent cât de adâncă e rana 

bolboroseai prospectul tipărit cu litere mici

fără să-ți pese de efectele adverse

sau ca într-un globuleț de Crăciun 

în forma unei micuțe speranțe 

să-ți spele retina de vise să le mute în altă ramă

când au trecut toate astea? 

luna picura pe oglinda ferestrei 

împodobind-o ca pe-o mireasă

ai pariat pe ea au rămas câteva amintiri

lacrimi cu gust de oscioare firave de pasăre 

curând niciun obiect din casă nu te va mai recunoaște

singurătatea e doar un cuvânt 

o parte de vorbire abstractă

de fapt ce naiba mai înseamnă asta 

în fața unei nopți albe 

în fața unei morți rătăcite prin curtea ta

și ce poate să însemne geniul unui povestitor 

din spatele unui cotor fabulos de carte

the path of life 

the dance most of all 

sweet scent of death 

in America 

the man who mistook his wife for a hat

laughable loves și așa mai departe 

cine a ajuns vreodată la capătul listei 

să ne spună 

să ne vorbească

nimeni nu mișcă un mușchi

nimeni nu dă pagina mai departe 

nimeni nu pleacă 


Tuesday, November 21, 2023

norii

           

                         Our homesickness lasts forever

                          ~ Herman Hesse


tu mai știi cine ești?

în orice direcție s-ar mișca 

întunericul leagă la ochi întunericul 

apoi orbecăiesc împreună prin țara umbrelor

mâinile și glasul te pot trăda 

inima niciodată 

încearcă Chopin 

îți va rearanja orele de somn silabele poemelor și visele

știai că la șase ani stingea lumânările pentru a compune pe întuneric?

suntem făcuți pentru suferință

Kierkegaard a devenit filozof pentru a-și apăra rugăciunea

Fundoianu pentru a-și apăra poezia

grecii împărțeau daruri în numele frumuseții

și așa mai departe

iar liniștea cine-o va apăra?

steaua-de-dimineața se află la 28 de miliarde ani-lumină

astrofizicienii se inspiră din întrebările filozofilor 

pentru a răspunde de ce mai degrabă există ceva în locul nimicului

zborul păsărilor e una cu cântecul lor 

în fiecare dimineață 

ochii mei ridică cerul deasupra oceanului 

te iubesc alte cuvinte nu mai există

mazurca 32 le-a înghițit chiar acum 

norii pufoși și albi ca zăpada 

sunt și ei duși



Saturday, November 18, 2023

Robert Bly, Ascultând Muzică. Veche Rudra Vina

 

https://www.lapunkt.ro/2023/11/transatlantic-robert-bly-ascultand-muzica-veche-rudra-vina/

 

Nu știu ce m-ar putea aduce mai aproape de tine.

Poate muzica în surdină, poate plimbarea

De la miezul nopții, poate scufundarea în adâncuri.

 

Poate tăcerea. Poate mișcările în viteză ale sufletului

Precum tălpile care zburdă peste garduri. Alteori, o carte așezată

Pe pieptul meu mă întoarce în trecut, în brațele mamei.

 

Poate că durerea din pliul brațului meu nu este decât

Tristețea pe care o simte un nou-născut

Când tatăl său vine să-l revendice lumii acesteia.

 

Nu-mi cere să iau partea lui Platon

Ori a lui Freud. Doar vino aici și ajută-mă

Să-mi ard cărțile, să ne putem muta în Argentina.

 

Sunetul tobei insistă că noaptea în care vom muri

Va fi o noapte îndelungată. Corzile vinei lui Rudra

Stăruie că nu-i destulă suferință.

 

Haide, vina lui Rudra, haide, strigă mai departe (de)spre Dumnezeu.

Îmi imprim chipul meu pe fața mea mică

Ca o mierlă care se furișează duios printre frunze.

 

Wednesday, November 8, 2023

Poem

                    

                     How shall the heart be reconciled

                     to its feast of losses

                     Stanley Kunitz

 

 

te-ar putea face un motto să plângi?

ești viu

și foarte atent

dar începi să-ți pierzi încrederea

în ceea ce poate conține inima ta

We are the love we run from

zice Frank O’Hara

exact unde se deschide volumul

haide haide

sângerăm pe aceeași pagină

sau poate nu

aici și aici

și dincolo

copacii tremură

incontrolabil

semn că toamna e pe sfârșite

              durerea pe care ți-a adus-o asfințitul

              se topește în el


ochii ni se îneacă în niște culori nedefinite


cine împinge pământul tot mai departe

de Dumnezeul nostru atât de blând

care ne îngrijește

mâinile slăbite de putere

:uite

eu te îmbrățișez

și tu nu simți nimic


Wednesday, October 25, 2023

Spicul


m-am trezit cu aerul cofetăriei Spicul în nări

(aceea de lângă Mețianu)

nu știu vreo altă patiserie cu vitrinele aburinde de la merdenele la 5 dimineața

cineva a spus 

toate umbrele arată ca niște trupuri de femei

cineva a spus 

aș putea ghici ce știa Adam 

atunci când a dat nume mărului

și cineva a mai spus


se poate trăi ca într-o ilustrată


păsările care ne-au însoțit ieri

cu trilul lor plin de speranță 

despre ele cândva ne vom aduce aminte


soarele împingea cerul cu umărul 

peste deal 


: aceasta-i ordinea firească 

mai întâi tu 

apoi țesătura visului 

durabilă

apoi ochii de lumină 

din gulerul călduros al toamnei


 

Sunday, October 15, 2023

întunericul al cui frate e?


ce-mi voi aminti

despre acest început de octombrie?


Calea Lactee face parte din supergalaxia Laniakea

care găzduiește peste o sută de mii 

de galaxii trilioane de sori


un tsunami se ridică peste oraș. monstrul

ne va nimici până la ultimul


mai ieri eram vii și frumoși

străzile străluceau în noapte 

nu de la mătasea lunii 

și nici de la perlele ascunse 

în stropii de ploaie

din același vis mai rețin zborul 

păsărilor cu solzi 

degetele înmănușate  

locurile virane fotografiile fără imagini

tristețea ca o plasmă otrăvitoare

: problema oricărui vis (ca să-l parafrazez pe Max)

este că tu ești personajul principal


la 4 dimineața

singurătatea se strânge în coaja ei

ca miezul unei nuci amare


Wednesday, October 11, 2023

you got this

 

dacă iți aduci genunchii la piept poziția fătului 

îți auzi celulele mici 

responsabile cu trecerea durerii în rezervă


există un loc pe pământ numit toamnă

sleepwalkers traversează străzi imaginare 

fără să vadă pe nimeni de partea cealaltă


undeva în fundal focurile ard norii 

adunați în grămezi

arterele toamnei nu răspund la niciun pericol

 

adn-ul tău s-a logodit pentru totdeauna 

cu aroma unei absențe

fără să-ți fie teamă 

îți spui în șoaptă ceva ce numai tu 

ai putea înțelege 

poate că e pentru prima dată când prinzi 


curaj

încerci o salvare prelungești după-amiaza 

cu un fragment dintr-un vis  

mergi pe în-cre-de-Rea deplină 

în cerneala cuvintelor


you got this 

iar dacă nu

îți mai rămân minutele

zilele nopțile

zilele


Friday, September 29, 2023

avalon

            For the City is monstrous,

            and its mouth suffers

            no issue 

            ~ Paul Auster

 

în centrul orașului avalon luminile sunt sparte

sângele locuitorilor se odihnește

           istoria -  pe loc repaus

țâșnitoarele scuipă iarba 

          în stânga și-n dreapta

marginile norilor se desprind din cer 

și se pornesc să-i măture albastrul


camionul cu obiecte cumpărate pe internet 

lasă în fața ușilor pachetele pe jumătate desfăcute

dintr-o cutie se poate vedea 

            coada unui palmier

            

din alta o poșetă din ochi de șarpe 

reviste cu imagini deocheate o gorilă 


satisfăcută sforăie în holul 

de la intrarea unei clădiri cu multe etaje

ocupând locul sticlelor cu lapte


peștișorii aurii evadează din acvariile cu apă murdară

un autobuz huruie apropiindu-se

despică asfaltul


cine este regele acestui loc

și ce are de zis 

                despre felul în care visează supușii lui? 



Saturday, September 16, 2023

Neptun


instinctul de-a o suna pe mama

gustul cafelei se schimbă brusc

norii se retrag întunericul își desface aripile 

peste case

acordurile de ghitară 

marca Calexico sau René Aubry

amestecate cu parfumul toamnei 

mă ademenesc să-mi imaginez 

apele negre de gheață 

ale planetei Neptun

cea mai îndepărtată de Soare


vântul deschide toate ușile

putem începe acum



Monday, September 11, 2023

lumini și umbre

                 (but if you look long enough,

                 eventually

                 you will be able to see me.)

                 ~ Margaret Atwood


nu te voi lua de mână 

să-ți arăt clădirile copacii

unduirile străzilor 

orășelul acesta curat 

oceanul bărcile din chibrituri în larg               

nici fruntea mea acoperită de gânduri 

        n-am să-ți descriu în câte 

        feluri s-a deghizat 

        întunericul pentru a mă recunoaște

nici nu-ți voi spune cum trec 

zi de zi prin parcurile 

brăzdate în dungi 

         de lumini și umbre             

chiar acum schițez un dreptunghi 

și-ți spun 

imaginează-ți o fereastră

nu promit că se va deschide



The Redwing


 

Friday, September 8, 2023

când știi ce vrei de la viață


scriitorii își scot filele de jurnal 

de la naftalină și le împrăștie pe facebook  

sunt neschimbați din tinerețe dădeau sfaturi

& se visau în lumina reflectoarelor 

nimeni nu le-a spus 

că luna e balonul acela 

alb 

și 

plin de mistere 

sfoara care îl ține a încăput 

și în mâna mea mică am ținut strâns 

de ea nu i-am dat drumul vreodată

oricât de mult ar fi plâns cerul cu ploile lui

ori mama 

făcută și ea tot din lacrimi

 

Monday, September 4, 2023

valuri


manualele ne spun că vor veni zăpezile

drumurile vor fi iar închise 

odată am zburat la numai câteva palme 

de pământ 

să nu-mi grăbesc ritmul inimii

să nu aud copacii cum respiră prin frunze


din copilărie am pus și eu umărul 

la cerul ăsta atât de albastru 


iar acum îl văd înghițit de valuri uriașe

cu inima am clipit cu inima am pășit 

cu inima mi-am mișcat buzele 

până când inima s-a mutat în afara 


trupului meu ce ai de gând să faci cu viața ta 

ce înseamnă numele pe care-l porți

never mind. in season five the world is ending 

de unde atâtea întrebări fără răspunsuri


atâtea căderi curajul nu se învață 

ca mersul pe bicicletă și nu e ceva permanent 

e doar una 

dintre milioanele de secunde care contează

să te ridici brusc să supraviețuiesti


în urma ta lumea viselor 

lipită de fereastră



Friday, August 4, 2023

grădini însorite


un om se plânge de căldura sufocantă

altul îi recomandă să recurgă la autohipnoză 

iar altul scrie poeme despre "după dragoste" 

nu are de ce să-ți fie teamă 

nu există "înainte & după"

poate că iubirea este numai un pod mișcător peste neant 

partea nevăzută dintre astăzi și mâine


tăcerea care se aseamănă cu un cântec


nicio bătaie de inimă nu durează

vor rămâne urmele lăsate de ea pe întuneric

plantele fragile care împânzesc grădinile însorite


vântul adormit în iarbă


Wednesday, August 2, 2023

în unele zile


în unele zile când se întâmplă să plouă mult 

și se trăiește cu încetinitorul

când tocurile ușii de la intrarea din spate încep să ruginească 

te întorci în locul acela

e prea ușor să reconstitui durerea...


mai pe urmă cerul cu aerul lui 

de libertate & imparțialitate

îți va cere un categoric da sau nu


vei mai rămâne pentru o vreme în propria-ți companie 

printre cioburile zilei

însă emoțiile nu vor mai putea fi șterse

iar asta poate fi bine sau nu


când se întâmplă să plouă mult

cineva îți face dreptate




Thursday, July 20, 2023

vino!


te trezești urlând dintr-un coșmar 

în care doctorii ți-au amputat piciorul drept

pentru a te ține în viață

îți pipăi piciorul. Doamne ce bine ar fi 

să mai vii printre noi pe pământ


șocul realității 

e mai devastator decât visul


niciodată nu te-ai simțit mai protejată 

sub acoperișul aspru al întunericului

încerci să-ți faci (ceea ce tu crezi 

că ar putea fi) ordine

pe culoarele minții


orele invizibile pe lângă care altădată 

treceai fără habar

încep să prindă contur 

faci un X mare în calendar 

2023, 20 iulie. 

pământ arid 

străzile opărite sub soarele crud

un bărbat din Afganistan 

căruia nimeni nu i-ar putea ghici vârsta 

își strânge în brațe cei doi copii

care i-au mai rămas 

pe ceilalți trei i-a pierdut 

în timp ce se jucau

printre minele neexplodate de după război  

nimic de mâncare 

spune omul în fața camerei

nimic de băut 

(în afară de lacrimi)

ar vrea să adauge reporterul

în timp ce filmează un tată 

care își ține fața îngropată în mâini


Thursday, July 6, 2023

cloudy others


 

cine ascultă cu mine?

 

If only I could collapse like an old dress

~ Ingeborg Bachmann


aș putea descrie acum aerul dulceag 

de după ploaie

însă nu sunt decât o picătură din apa 

care hrănește pământul


aș putea reda suntele 

magice care însoțesc lumina 

însă cineva a oprit muzica


ceva îmi apasă umerii

(propun ca de azi înainte să nu-i mai spunem tristețe) 


undeva în apropiere 

o macara ridică o altă macara 

apoi îi dă drumul brusc 

zgomotul fierului zgâlțâie copacii din rădăcini


vecinii își mută mobila în casa lor nouă

a câta viață va începe de mâine?


stau foarte aproape de fereastră 

țin o carte în mâini

toate paginile par scrise de mine

cum a reușit să-mi citească gândurile?


voi mai rămâne aici pentru încă puțin

voi asculta pașii mei timizi pe sub ușă 

& bătăile inimii 

cum se întrec cu secundele



Sunday, July 2, 2023

years later

 

            What am I saying? I am saying love.                  

            And at the edge of love there we stand.

            ~ Clarice Lispector


răstorn globul muzical de zăpadă

las semne          

ca să mă pot întoarce 

           vom râde? 

                vom sta împreună la masă?


cerul palpită în noapte 

de parcă ar fi într-o eternă așteptare


aerul devine irespirabil

i-am spus 

                   ia bine aminte acesta este adevărul 

                   și va absorbi totul.


aceștia sunt ochii mei 

ca două focuri de armă


aceaste e inima mea

mai mare decât ea însăși

                 ca o umbră în mișcare

                 căzând fără oprire 

de pe zidurile unui oraș străin


i-am spus 

                   aceasta este vocea mea

roțile unui tren călătorind înspre nicăieri


în timp ce pământul se-nvârte

în timp ce Orfeu 

îmblânzește animalele sălbatice cu sunetul lirei

nu harpa lui Apollo l-a învins pe Marsyas în competiție

ci vocea lui acompaniind instrumentul


Tuesday, June 27, 2023

poem care poate fi citit și în șoaptă


zgomotul e viață 

tăcerea e memorie. 

în unele zile atunci când se întâmplă 

să plouă mult

și se trăiește cu încetinitorul

te întorci în locul acela 

în care cineva a ascuns de tine lumina

razele palide ale lunii care ar fi putut

rămâne inerte

au învăluit marginile sufletului tău

schimbându-l pentru totdeauna.

ești încă aici

se văd clar zilele 

& nopțile care-au trecut în fugă 

cântecele de leagăn în camera de sus

șezlongurile

vocile tremurul mâinilor 

emoțiile care nu vor fi șterse

balansul între două lumi

visele care nu se opresc



Saturday, June 24, 2023

Si me voy antes que vos

 


If I go before you

if I leave you in these lands

don't be scared of the night

because in the night I live

Wednesday, June 14, 2023

generații


astăzi se împlinesc nu stiu câți ani 

de la nașterea lui pessoa

în cinstea lui plouă 

în cinstea lui ne scăldăm în tristețe

bunica mea muncea greu 

râdea cu toată inima 

uneori își păta hainele cu mâncare

se dădea în vânt după oamenii buni & prietenoși

însă ar fi făcut orice 

                         pentru oricine 

                         la orice oră

fără să aștepte nimic în schimb

sunt ca ea mai tot timpul mă gândesc 

cu seriozitate la ceva miraculos 

care trebuie să se întâmple

nu te cunosc zici

nu mă cunoști zic

când zâmbesc trei generații de femei 

care au vorbit numai limba română 

zâmbesc prin mine

când plâng 

plângem în toate limbile pământului



Tuesday, June 13, 2023

ar putea fi un semn bun

           


If there is a life after the earth-life, 

 will you come with me? 

 ~ Mary Oliver

 

sfârșitul se anunță singur

și noaptea nu întârzie niciodată

nimeni nu-și ia rămas bun de la nimeni

gura lucioasă ca oglinda 

ar vrea să mai rostească mi-e frig mi-e sete mi-e foame sunt frumoasă

trag aer în piept

ar putea fi un semn bun 

să-mi simt pulsul sub piele

cum îmi macină tâmplele 

și ce-a mai rămas din suflet

un melc plictisit

linge o piatră

apoi se pierde în iarba înaltă

daca nu m-aș teme atât de mult de mine

aș putea distruge tot ce am scris 

aș putea rămâne în picioare

să privesc cerul 

care abia se mai ține

să aștept zorile și restul orelor

să urmăresc umbrele mâinilor mele

cum se prefac în nisip


Saturday, June 10, 2023

se confirmă

              

tell me how to cure myself

of silence

~ Adam Zagajewski


lumea nu mai are nevoie și de visele tale

mergem în cerc 

fiecare pas fiecare secundă. un nor

singuratic se plimbă cu mine 

rămânem împreună în timpul prezent 

niciodată înaintea lui.  lumea 


nu mai are nevoie de orele dulci

aud fâșâitul lamei subțiri pe gâtul fiolei 

din sticlă

aud bătăile scurte cu unghia

             călătorim în timp

              îl amestecăm cu lumina de-acum.

muzee săbii tocite lupte sfârșite

pistoale oarbe de gloanțe 

consignații magnetofoane 

benzi încâlcite


lumea nu mai are nevoie de frumusețe

atenienii îi alungau 

pe cei mai talentați dintre-ai lor

afară din cetate


              se confirmă. nu mai e nevoie 

de istorii personale. de poezie 

ce fac eu aici?  

privesc iarba arsă de soare

păsările undeva deasupra gladiolelor 

exersând legănarea albastră  

golul

uitarea

și-atunci limba aceasta atât de frumoasă

de ce mai există?


Wednesday, May 31, 2023

în cele din urmă

 

în cele din urmă 

ne-am despărțit de cârjele care ne țineau 

sufletele un pic mai sus decât pragul casei

în cele din urmă 

semințele nopții au rodit 

în cele din urmă am înțeles 

că locul pe care stăm e în formă de groapă 

inima 

nu mai este the main attraction  

vântul subțire 

se strecoară pe sub ferestrele duble 

după ce-a dat glas apelor



Monday, May 29, 2023

zece cuvinte


din ce-mi aduc eu aminte 

în vise luptăm cu toată puterea

pentru a supraviețui într-o formă sau alta

fără să oscilăm între dorința de a trăi sau a muri


o mașină de epocă scufundată într-un lac adânc

scara de fier în spirală 

sala de cinematograf cu pereții de catifea

în care încă se aude zgomotul proiectorului 

micuța cascadă din spatele grădinii însorite

nucul bătrân 

de inima căruia atârnă o hintă goală 

sunt câteva dintre imaginile 

care se repetă atunci când închid ochii


un joc pe care-l practic din copilărie

întinsă pe spate 

cu fața ascunsă sub palme

hai încearcă și tu

să putem schimba impresii 

despre lumina care dispare ca prin magie

 

ce trist. să poți povesti o viață

în numai zece cuvinte 

spunea Maurice Blanchot 

cu prea mare ușurătate

și-a mai spus prin gura unuia 

din personajele sale 

"But I did not love that woman. 

She killed herself a few years letter


zece cuvinte. alese cu grijă.

dar restul gândurilor ascunse?

toate străzile pe care ai locuit 

cu numerele lor exacte de casă

călătoriile amânate

brațele desfăcute în așteptarea altor brațe

norii eleganți și cerul cu toate ale sale

lalelele din vaza micuță de pe masă

pisica domesticită la picioare tale

cărțile de pe noptieră cărțile sufocate pe rafturi


oamenii care te-au însoțit —

rămași în urmă

cu mâinile la ochi 

privind depărtările




Saturday, May 27, 2023

degeaba zâmbesc întunericul are legile lui

         

                 Despair has thirty pairs of legs 

                 (Gherasim Luca)


vremea metaforelor a trecut

cu toate că pietrele și unii oameni 

se simt excluși de la jocurile realității


noaptea târziu cerul 

și strada 

lucesc ca safirele săpate în minele din Laos 

e rece pentru sfârșitul ăsta de mai

decid să merg mai departe

               200 de pași mai încolo mintea mea deschide scrisorile

pe care mi le-am scris când eram tânără

câteva lacrimi (din cauza lunii atât de singură)

însă nu le permit 

fiindcă iar se va lăsa cu o insomnie sau cu o 


jumătate de anxietate 

față de care nu știu cum să mă port

un câine 

fuge în întâmpinarea mea de parcă m-ar recunoaște

stăpânul lui își cere scuze 

așa cum numai stăpânii câinilor blânzi știu să o facă 

nu mă așteptam să întâlnesc pe nimeni la ora asta

îmi spune omul încurcat de absența unei lese 

de prezența mea în mijlocul străzii


degeaba zâmbesc 

întunericul are legile lui


întind mâna las câinele să mi-o miroase 

îl mângâi ușor pe cap apoi îmi văd de drum 

deschid altă scrisoare 


dacă nu e ceea ce ți-ai dorit 

nu e cazul să te îngrijorezi


un student a descoperit o planetă nouă 

în a treia zi de stagiu la NASA

totul va fi așa cum a fost dintotdeauna

cerul va continua să se sprijine 

pe umerii tai

și pe povești.


mâine va ploua

în unele cafenele se vor inventa cuvinte noi

în altele depărtarea

o chelneriță își va arunca șorțul 

pe spătarul primului scaun gol 

și va pleca 

fericită 

fără să știe încotro se îndreaptă



Monday, May 22, 2023

Brighter




the code names for silence


reading e-books by Ashbery and Frost

soft music in the background 

pain 

in the background 

the words of love gone

these poets knew that the leaves 

of the imperial trees were skilled 

architects of shadow

they also knew about the winds and about the rain

and how the flowers 

fought for survival 

lying low

they knew the mirrors' code names 

for silence 

but never revealed them.

Salvador Dali's pet looked like him

and I promise you 

I didn't want to write anything about this

but since I write about something each day

why not

now if you would like to do a search on google 

type anteater 

then chose images

I'm pretty certain you'll regret 

if you did



Sunday, May 14, 2023

apă


tot ce-mi doresc. apă

deschid ochii repet apă apă apă

până o aud cum curge

un cuvânt din două silabe

îl întorc pe toate fețele 

îl întind îl îngrop 

adânc în nisip 

îl dezgrop 

îl fac cub 

triunghi 

piatră

îi fac adăpost 

forma unei inimi

o amforă descoperită 

pe un alt continent.

diminețile sosesc prea devreme

un balon rătăcit schimbă culoarea cerului 

și traiectoria gândului meu singur

singur e acum cuvântul cu care mă joc

îl întorc pe toate fețele 

îl întind îl îngrop îl dezgrop 

îl fac cub 

triunghi 

piatră

îi fac adăpost 

îi dau forma 

inimii mele


Wednesday, May 3, 2023

dacă


toți anii pe care i-am lăsat în urmă

brațul stâng îndoit pe piept

imagini. construiesc altfel decât o făceam ieri  

fără să mă iubesc fără să mă urăsc

palmele moi părul strălucitor 

mirosind a parfum

niște uși duble care se deschid și se  închid

fără efort 

îmi fură toate gândurile. 

ce se poate zări dincolo de ele în fugă

se pregătește încă o moarte picură viața

trebuie să părăsim locul 

pe care îl ținem ocupat?

zgomotul nu întârzie. legătura 

de chei scăpată pe jos. de ce port 

cu mine atâtea obiecte 

cartea de care nu mă pot despărți 

pătată cu suc de fructe 

și respirația

între plânsete și zâmbete somnul

apoi ce-și vor aminti ceilalți.

dacă


Sunday, April 2, 2023

aș fi vrut să-ți spun


întunericul nu e doar în ceașca mea de cafea 

aș fi vrut să-ți spun 

dar n-am vrut să te îngrijorezi 

că iarăși alerg seara târziu 

fără să fiu atentă la drum la mașinile care trec 

în viteză cu farurile închise

nimic nu se pierde 

secundele se mișcă altfel

ochii tăi în locul ochilor mei 

pentru totdeauna cât de frumos e cerul 

presărat cu luminițe argintii 

și-aș mai fi vrut să-ți spun 

ce mă înspăimântă cel mai mult

o neiubire amestecată cu alta

noaptea urmată de noapte

dunele nesfârșite ale deșerturilor

despărțirile

capcanele deghizate în tăceri

chipurile fără expresie 

cimitirele fără cruci


Friday, March 31, 2023

Camariñas


 

în trecere


în afara faptului că amândouă ne-am născut 

la ora 5 dimineața

eu și poeta aceea foarte iubită în țara ei

nu avem nimic în comun

umblu prin curtea casei desculță 

ca să mă întorc un pic în copilărie 

caut soarele 

să-l salut 

hei domnule Soare

unde-ți sunt păsările?

am adunat pâine

               am adunat și tristețe 

apoi îmi văd mai departe de muncă

tastez litere mari 

                     & litere mici 

                               cuvinte străine 

unghiile mele de aur și sidef 

fac un zgomot hipnotizant

dacă adorm cu capul pe birou 

pe frunte îmi apar semne cuneiforme 

când nu mă aude nimeni 

dar absolut nimeni 

(e foarte important detaliul ăsta)

cânt 

melodiile sună ca dintr-o gură închisă

ce bine că se pierd imediat ce se lovesc de aer 

ca niște meteoriți în deșert

mai deschid câte-o carte 

să las pierdute 

     între paginile ei 

cupoanele cu reduceri de 30% 

tăiate de prin reviste cu obiecte la modă

deschid o doză de coca-cola

aplec urechea 

ascult cu atenție

înăuntru trăiesc viețuitoare minuscule 

drăguțe 

după cum râd în hohote

după cum chicotesc

după cum se ascund 

atunci când apăs clapele 

negre și albe 

ale pianului 

în trecere


Monday, March 27, 2023

Terribly So


 

timpul acela


cine-a iubit-o pe femeia aceea se vor întreba

fiindcă ea nu a vorbit niciodată despre iubire

cine-a dorit-o pe femeia aceea

și trenul va trece în viteză 

cu ferestrele lui murdare 

și zgomot infernal 

o fi trenul care duce înspre moarte

ca orice întrebare greșită

ca orice întoarcere în trecut 

acolo unde totul e fier rece plumb

numai pământul e moale 

și ușor de răscolit

ca sufletul acelei femei 

prins în lesă

sfârșit


Sunday, March 26, 2023

noi cei rămași

aș putea să stau trează noapte de noapte

și nimeni n-ar sosi

pisica m-ar privi atentă 

așa cum face în ultima vreme

a forța poezia e totuna cu a stoarce norii

de ploaie

a te naște nedorit de niciunul dintre părinți

a cocheta cu diavolul hazliu

a te trezi în viața altcuiva 

neiubit

mătușa iulia sora tatălui meu avea vârsta mea 

când ne-a spus ne revedem pe partea cealaltă

femeile au pus-o pe masa aceea lungă 

din lemn lăcuit 

au spălat-o de viață și i-au pus haine de drum

am închis ochii puteam auzi cum curgeau râurile și fluviile 

pe care nu le-am văzut niciodată

deasupra 

dedesubt 

respiram cu întreruperi

respiram pe rând

bunicul se lupta cu niște lacrimi

nu știa ce să facă cu mâinile lui 

nu știa cum să se descurce 

cu sufletul lui 

apele curgeau fără oprire pe ritmul unui jazz improvizat

iar noi rămâneam singuri

mai singuri ca niciodată

murmurând 




Monday, March 13, 2023

Folias Criollas



să simți ritmul unui poem
și-n loc de cuvinte  
folias criollas
pentru tot ce-ai fi putut fi

Thursday, March 9, 2023

la marginea unui oraș adormit


toți anii care ne-au fost dați și n-am știut

ce să facem cu ei cu noi

ori cum să ne conturăm tandru umbrele 

s-a pornit o furtună 

(obligatoriu cu piatră)

continui să-mi spun tot ce ți-aș spune ție

așa cum fac oamenii singuri

impresii despre ultima carte 

frânturi de conversații 

un tip cu un chip extrem de banal 

e întrebat dacă n-ar vrea să participe 

la un studiu de cercetare 

cineva pretinde că e în posesia prețioasă 

a câtorva fire de păr din capul lui Beethoven 

studiul ar fi trebuit să explice 

proveniența acelui ritm 

de neegalat

încă o minciună originală își încolăcește tentaculele 

în jurul unui visător incurabil

furtuna s-a oprit brusc

protuberanța luminii ne va face s-o vrem și mâine

tristețea ar putea face din cer o pânză 

din pânză o carte 

din carte o grămăjoară de scrum fierbinte

la marginea unui oraș adormit



Monday, February 27, 2023

stare

împing cu piciorul o frunză moartă

pisica se joacă pentru o vreme cu ea 

apoi o lasă în pace 

o anumită tristețe intră și iasă

de parcă n-ar recunoaște pe nimeni aici

e înlocuită cu un cântec din listă 

cafeaua s-a răcit 

o beau reîncălzită. aproape fierbinte

renunț să mă mai gândesc la ce te gândești

un vultur înșfacă o veveriță 

paralizată de frică

camionul care adună gunoiul face un zgomot teribil 

și fără sfârșit

închid fereastra ochii pumnii

inima

cere mai mult aer 

însă aerul se împarte cinstit 

cât în afară atât înăuntru

Dumnezeu singur.

tu și mai singur. învins. risipit


Saturday, February 18, 2023

Distillery


 

courtesy of the late hour


rugăciunea în spirală?

coborârea în infern?

îngerii au adormit cu mâinile sub obrăjiori 

înseamnă că va ninge în aprilie

înseamnă că vom găsi un lapis lazuli 

în noroi

înseamnă că vom visa cu păsări de pradă

sau cu sângele aprins al războiului

din ocean vor ieși balene cu pielea lucioasă și elastică să ne poarte 

deasupra valurilor

și-n timpul ăsta ponțiu pilat se spală pe mâini

nu-și găsește prosopul primit de la împăratul tiberius

așa că se șterge de piept ca un adevărat hillbilly

răzuiește un bilet de loterie 

fumează țigări de foi

adoarme într-un metrou din new york

scrie pe blog impresii din călătoriile lui prin lume 

nu spune nimic nou

ca stelele sus 

ca un dead man

ca o molie stâlcită 

pe-o ușă


Saturday, February 11, 2023

new poster

 


ieșire


rețeta asta nouă promite arome

miraculoase 

e bine să-ți ții mintea ocupată

lacrimile nu sunt decât otrăvuri 

                 din buruienile cenușii ale cerului

galeriile deschise publicului 

oriunde în lume 

expun numai lucrări semnate 

de autori sau falsificatori de prima mână

vinul răsturnat pe masă 

petrecerile se dizolvă în zori 

                   lăsând loc regretelor de scurtă durată

o carte nouă cu poezii în ulei  

            & vitamine zdrobite în palmă

nu va trezi pe nimeni la viață

mai degrabă va rămâne uitată

prin locuințe cu pereții în valuri

inima are patru camere

mai bine să-i rămâi credincioasă 

           măcar o singură dată

vezi pe unde te va purta cântecul acesta 

albastru

visul cel mai ascuns

deschide fereastra 

lasă mugurii să plesnească

îndepărtează-te 



 

Wednesday, February 1, 2023

word of the day


cu ochii închiși construiești castele și turnuri
peste toate acestea coboară o ploaie măruntă
te plimbi printre ziduri  
și nu se face vreodată noapte
fiindcă noaptea era aici
când ai ajuns
singură plus un vis din care nu trebuie să te trezești
word of the day -
pune ce vrei tu: exil
sare
femeie
ar mai fi lumile paralele
din care foamea și setea
îți comandă să ieși.
mirosul pielii tale - un basm
pe care nu-l povestește nimeni
cresc apele
vom merge pe ele
în taină


Sunday, January 8, 2023

sfârșit de zi


când se spun poveștile
și respirația e caldă
înainte ca visul să-și legene hamacul
cerul în valuri
lumea de jos o palmă 

de pământ numai a ta
ce poți face cu realitatea?

hrănește-o cu lacrimi ridică-te 
inventează culori 
de aici până aici stâlpii unei case
mai departe 

grădina tulpinile firave ale păpădiilor 
spațiul gol 
ceața cu dinții de lapte
singurătatea 

inima ascunsă în sângele tău 
ca o piatră pe fundul apei
ca un copil abandonat 
la marginea unei păduri moarte

 

Thursday, January 5, 2023

de la bun început

noaptea vocea se stinge
doar sângele se zvârcolește
                      ca un balaur rănit

ce casă frumoasă
de ce nu mai locuiește nimeni aici?
o umbră își corectează formele 
imperfecte 
pe fiecare perete

în pod printre vechituri tăcerea
a trecut proba
               "rămâneți calmi/ nu există trecut"

luna își îmbracă coridoarele lungi 
în mătase fină
Dumnezeu împarte semne pescarilor rătăciți pe mări și oceane

care era țara aceea în care plânsul era interzis
pentru a nu întrista regele
te-ai trezit?
aveai înaintea ta o viață
rămas bun cântec sfânt
rămas bun cer senin
Jerico river
primăvară


Wednesday, January 4, 2023

să ne oprim

bine bine hai să ne întoarcem înspre noi înșine

cu zgomote insuportabile să cădem
ca alții înaintea noastră

dar mai întâi să ne oprim la o micuță fermă
de animale din Deerfield
să facem poze color căluțului orb
din toate unghiurile
(câți ani trăiesc caii bolnavi
în grajdurile fără noroi?) 
să călătorim în autobuze tramvaie
trenuri prăfuite 
înspre nicăieri
mușuroaiele de furnici 
& cuiburile părăsite de păsări
sunt studiate de oamenii de știință cu mare atenție 

se crapă de ziuă
de sub acoperișul aspru al întunericului
se întrevăd
capetele funiilor de lumină
strângem pozele celor dragi la piept 
pregătim ceaiuri 
renunțăm la vise
rămânem cum eram înainte
și alții înaintea noastră 

complet singuri
iar asta ție ți se pare okay?

Brutal hearts


 

one last thing

 

mai stai cu mine mai stai încă o zi

îți voi face o cafea
vom vorbi despre iarnă
one last thing to say -
e pentru cei care pleacă în direcții opuse
atunci norii vor cădea pe pământ
fără să se atingă
atunci cerul se va îndepărta atât de mult
Dumnezeu împachetează cozile cometelor
în huse din argint
ne trimite somnul uitarea
foamea caii de vânătoare
morile de vânt
firmiturile 
și vinul
cu lacrimi să-l sfințim


Tuesday, January 3, 2023

Transformation. Adam Zagajewski

 I haven’t written a single poem

in months.
I’ve lived humbly, reading the paper,
pondering the riddle of power
and the reasons for obedience.
I’ve watched sunsets
(crimson, anxious),
I’ve heard the birds grow quiet
and night’s muteness.
I’ve seen sunflowers dangling
their heads at dusk, as if a careless hangman
had gone strolling through the gardens.
September’s sweet dust gathered
on the windowsill and lizards
hid in the bends of walls.
I’ve taken long walks,
craving one thing only:
lightning,
transformation,
you.