Tuesday, September 19, 2017

fă-ți curaj

ceasurile sunt rotunde 
aproape de miezul nopții  
mi-am simțit visele amorțite 
oricum nu erau decât litere mici 
ici-colo câte-o literă mare
ne uităm unii la alții 
nicio poză sepia nu iese mai bine 
o realitate mică una mai mare  
și o alta mai crudă decât toate 
m-am felicitat singură  
că știu să vorbesc  
mereu la timpul trecut 
mi-am spus acum  
e momentul  
fă-ți curaj fă doi păși înapoi  
de-acolo uită bine de tine 
nici olimpiadele de gimnastică 
nu mai sunt ce erau 
nici batoanele de ciocolată de casă 
ținute la rece în folii de plastic 
nici cazanele uriașe  
în care fierb iernile până dau în clocot 
putem viețui împreună  
fiecare să-și aducă  
singurătatea  
lipită de spate 
în mijlocul drumului eu și 
personajele Marvel atât de îndrăgite 
repetăm la nesfârșit  
tot felul de roluri abracadabrante





Monday, September 18, 2017

mai târziu



mai târziu parcurile vor rămâne pustii
copiii își vor duce bunicii în brațe le vor cânta
balade să-i adoarmă

din împrejurimi ne invadează o aromă de castane coapte
norii se fugăresc
printre degetele mele dinadins
înainte înapoi
până creierul mi se face șerbet
s-a pornit furtuna
n-am plecat
doi neonaziști au sărit gardul
să se-ascundă în grădina zoologică
așteptăm cuminți să vedem ce va urma
un vânt smulge băncile din rădăcinile lor
imediat vine unul mai mare
să-l înlocuiască pe primul
rezistăm fricii
până la marginea versului
"că de voi și umbla în mijlocul morții nu mă voi teme
că Tu cu mine ești"



Thursday, September 14, 2017

union pacific



 
traca traca traca traca traca tracartracatracatraca
se îngână șinele sub vagoanele îmbrăcate în graffiti
tăcem
copiii numără până la două sute
spre dezamăgirea lor noi ne oprim pe la patruzeci
pe mine mă preocupă lipsa din magazine a sugativei și a pufuleților din porumb
pe tine marca mașinilor așezate ca niște cutii de chibrituri
în drum spre canada
și ochelarii pentru eclipsa de săptămâna viitoare
cum de unde am știut?
lucrurile astea sunt neprețuite la ora 3 dimineața
când ții cu tot dinadinsul să le dai afară din poemul tău
și ele traca traca traca traca traca tracartracatracatraca
însoțesc întunericul
până se duce
unde se duce





Wednesday, September 13, 2017

The lucky fish

Astăzi câțiva dintre colegii mei, care de obicei nu vorbesc, s-au dus să ia prânzul împreună cu alți câțiva colegi de-ai mei care, de obicei, vorbesc. Restaurantul unde au servit cu toții preparate din pește se numește "The lucky fish".

eu și panourile de evacuare



eu și panourile de evacuare pentru caz de urgență 
agățate pe pereții
 unui hol interminabil  

nu jucăm în aceeași piesă
degeaba îmi tot arată 
în fiecare dimineață
niște săgeți mari roșii 
alături de niște semne negre
“you are here”
and here
and here
cu un măr în mână caut o fereastră 
după prima mușcătură
las sucul să mi se prelingă în voie 
printre degete

Tuesday, September 12, 2017

nu facem


nu facem decât să ne derutăm unii pe alții
deruta de dimineață deruta de seară deruta de noapte

lăsăm să ne cadă din brațe firmiturile de la cornurile din făină albă
vorbim în continuare despre moarte 

fără să-i fi simțit vreodată duhoarea
șoriceii ne trec peste pantofii de lac  

de teamă ne urcăm pe birouri  
hei cezarule aruncă-mi și mie o coca-cola “taste-the-feeling”  

tu ești bogat ca pentru oamenii mari nu ca pentru copii
dacă nu creștem iubirea asta cu siguranță are să moară


Thursday, September 7, 2017

iar dacă ai avea ceva de spus




iar dacă ai avea ceva de spus
nu te-ai sinchisi să pui data titlul și o eventuală pagină într-un document word

dintr-un eventual volum care cu siguranță nici nu s-ar vinde
atâția poeți atâția poeți să-i “mâncăm la micul dejun”  

ai spune simplu ca bună ziua
n-am scris nimic timp de 40 de ani

e toamnă. fără umbre fără voci fără vise
sunt foarte atentă la calmul europenilor lui seurat 

peste care s-a lăsat noaptea într-un muzeu
ca din răzbunare