Thursday, August 22, 2019

quercus alba

exact acolo s-a retras după-amiaza
trage să moară ca un animal singur

treci pe lângă ea cu părul în flăcări
hotărâtă
să-ți găsești adăpost
inima ta un pat moale fără oase
fără umbre

copiii deschid dicționarul la pagina despre zâmbet
și-ți citesc de-acolo sentințe

scurte pe care numai tu
le poți înțelege

strada se lungește
se bifurcă
rădăcini de stejar alb

prinzi curaj. faci primul salt
ești la al doilea



Dove


Monday, August 19, 2019

I've died a hundred times

ai venit aici să plângi de parcă viața s-ar putea plânge
fața ta seamănă cu o statuie 
în stradă
 
trecătorii caută emoția pură. piața e invadată
de oameni. plouă. adorm
în picioare

you've died a hundred times.
lumina
nu mai e la fel
o purifici fiindcă nu poți s-o zdrobești
ca pe-un muc de țigară


dintre toate clopotele orașului
numai unul se roagă


dintre toate apele curgătoare 
numai una se agață de podul acesta în formă de brațe

nu va mai fi un alt sfârșit
l-ai trăit cu fiecare scrisoare
scrisă și apoi distrusă.

repetă după mine: din frumusețe am venit, acolo mă voi întoarce


Saturday, August 17, 2019

Vera Pavlova

When the very last grief
deadens all our pain,
I will follow you there
on the very next train,
not because I lack strength 
to ponder the end result,
but maybe you forgot to bring
pills, a necktie, razor blades . . . 

Source: poetryfoundation.org

Monday, August 12, 2019

sfârșit de zi

în buzunar pietre șlefuite de apă.
silence remains trapped.
mă învârt pe loc. aveam programare la întâlnirea cu mine de astăzi?
one step off the curve.
baloanele de la detergentul de vase plutesc
ca ochișorii peștișorilor nou-născuți în acvariu.
muzica imită vântul.
neantul.
I'll upgrade it to a dream. to a laughter.
to a thirst.
ochii mei de împrumut dizolvă întunericul.
ne pierdem la "ce-ar fi fost dacă"


Thursday, August 8, 2019

The Broken Mirror by David Berman

"My life is almost over; that's a fact
Statistically derived but simply true;
I look into the mirror, but it's cracked
And so reflects two, three, or more, that lack
Cohesion.  Which one's goal shall I pursue—
My life is almost over; that's a fact—
In time remaining?  Luggage largely packed,
Past boxed and crated, little left to do,
I look into the mirror, but it's cracked
And won't be fixed and always did refract
The one before it into at least two.
My life is almost over; that's a fact,
But life cannot be lived in the abstract
And begs for certainties that it once knew:
I look into the mirror, but it's cracked;
I look away in search of the exact;
Nights melt the shadow shrinking from my view;
I look into the mirror, but it's cracked.
My life is almost over; that's my fact."

R.I.P. David Berman (1967–2019)


Wednesday, August 7, 2019

celule


he had a very good voice but never used it.
nu e nimeni, spune orice
te va apăra mintea ta, ca întotdeauna
un personaj tatuat de sus până jos îmi taie fața
pedalează pe o bicicletă. cu o mână ține ghidonul
în cealaltă duce o pâine albă, rotundă.  
fuck, zice
își cere scuze imediat ce mă vede
credeam că sunt singur, zice
domniță, nu aveți o țigară, zice
îi răspund zâmbind, mirată de buna lui creștere.
ne uităm amândoi în sus
un cireș plutește prin aer
cireșele atârnă ca niște diamante false
dintr-un candelabru kitch. strălucesc. 
tânărul rupe din pâine.  își face foițe subțiri din miez
coaja o aruncă pe jos

Saturday, August 3, 2019

~

locuiești la marginea orașului foarte aproape de-o pădure
aduni aer pentru trăit
locuiești lângă un port
cu apă în pumni îți ștergi amintirile
("the way to live is to know what you will forget")*
dimineața
vocile unui cor trec prin vis ca o singură voce
din ieri n-a mai rămas nimic


* Richard Jackson