https://www.lapunkt.ro/2023/11/transatlantic-robert-bly-ascultand-muzica-veche-rudra-vina/
Nu știu ce m-ar putea aduce mai aproape de tine.
Poate muzica în surdină, poate plimbarea
De la miezul nopții, poate scufundarea în adâncuri.
Poate tăcerea. Poate mișcările în viteză ale sufletului
Precum tălpile care zburdă peste garduri. Alteori, o carte așezată
Pe pieptul meu mă întoarce în trecut, în brațele mamei.
Poate că durerea din pliul brațului meu nu este decât
Tristețea pe care o simte un nou-născut
Când tatăl său vine să-l revendice lumii acesteia.
Nu-mi cere să iau partea lui Platon
Ori a lui Freud. Doar vino aici și ajută-mă
Să-mi ard cărțile, să ne putem muta în Argentina.
Sunetul tobei insistă că noaptea în care vom muri
Va fi o noapte îndelungată. Corzile vinei lui Rudra
Stăruie că nu-i destulă suferință.
Haide, vina lui Rudra, haide, strigă mai departe (de)spre Dumnezeu.
Îmi imprim chipul meu pe fața mea mică
Ca o mierlă care se furișează duios printre frunze.
No comments:
Post a Comment