cruzime

i-am dat cerșetorului niște bani 

și n-am fost mulțumită

m-am întors i-am întins felia mea de tort 

cu cifrele acelea rotunde dulci

și n-am fost mulțumită

de parcă l-aș fi urât cu toată puterea

nu mai vreau i-am zis 

ia-mi și orele întunecate mai bine ia-le pe toate 

m-a privit cu atenție 

lipsit de griji

ochii înverziți ca o câmpie imensă

în care ar putea trăi o sumedenie de păsări și animale micuțe

pieptul larg în forma unei corăbii

apoi am simțit că nu mă mai vede

mă aflam în fața lui dar nu mai eram

ca un poem într-o bibliotecă părăsită 

de mii de ani