toamna într-un magnet de frigider
cerul într-o minge de foc
nu știe nimic despre descompunere
slavă ție neobosit anotimp
cum știi să vii să ne lași singuri
ca stâlpii înclinați pe lângă casele reci
mama-i plecată în toamna eternă
tata mă ascultă uneori cum tac
îmi îngăduie "una și alta"
dar nu-i pot spune
că negrul e singura culoare care ne-a mai rămas
pasărea colibri și-a luat zborul
vorbim cu voci joase despre duminicile încărunțite
meteoriți loteria locală numere norocoase construcții
despre visele înecate
în fântâna de neant
cu gura-i rotundă "ca o pâine"
No comments:
Post a Comment