Adria Mare

 

toleranța la greutate a pardoselilor din lemn

m-a înfricoșat întotdeauna 

dimineața deschid larg ferestrele

printr-un simplu gest resuscitez inimile lor turtite 

farfuriile au zi de zi aceeași disperată nevoie de atenție

numai cuburile de gheață se descurcă și fără mine 

respiră în voie prin gura paharului

dacă te oprești un minut hai oprește-te ți-aș putea 

vorbi te-ai oprit? și despre lalelele 

cuminți 

care se închină 

când pășesc îngândurată pe urmele primăverii.

spre deosebire de Anne Sexton nu port cu mine vreo lamă de cuțit

era bolnăvicios de nesigură în privința utilității acelui obiect

să taie gențile de la roțile unei mașini 

ori mai degrabă gâtul vreunui vis?

tragedia conform unei banale definiții 

nu-i decât creația ca imitație nereușită a realității 

rezultând în instabilitatea emoțiilor. 

Adria Mare continentul descoperit de curând 

a dispărut acum 140 de milioane de ani 

sub lanțurile muntoase ale bătrânei Europe.

de unde venim? râurile și fluviile curg

copacii cresc înalți 

peste uriașul sicriu