https://podcasters.spotify.com/pod/show/adela-rachi/episodes/fum-e2hjcg8
https://open.spotify.com/episode/22cs9P6tcSAWJjy5Aha97g?si=QTIS8Yw-RJm0ayjloWPRLg
https://podcasters.spotify.com/pod/show/adela-rachi/episodes/fum-e2hjcg8
https://open.spotify.com/episode/22cs9P6tcSAWJjy5Aha97g?si=QTIS8Yw-RJm0ayjloWPRLg
nu vom mai vorbi despre stilourile cu peniță
de aur
despre bombardamente curaj
marginile vieții
partituri muzicale coloane sonore
nici despre cine îmi ocupă
cele mai adânci gânduri
sau despre dezordinea care domnește acolo.
poezia se confundă cu propria-ți viață
tu respiri ritmat
elegant
pentru tine însuți
eu mă înec în țesătura covorului
printre figuri geometrice bizare
cerul următoarelor zile
va duce lipsa norilor
iarba firavă se închină la licurici
și la fluturi –
acesta este adevăratul spectacol doamnelor și domnilor
apoi va veni noaptea
ca un medic de gardă conștiincios
nici moartea nu-i doar o absență
(cum ni se tot spune)
e o plantă în formă de geană închisă
fără nume
care crește în întuneric
zile în care port o singură față
așa cum încăperea asta își ține pereții în alb
stric tot ce era destinat să devină stricat
dar sunt fericită că am mâini
cu ele îmi acopăr ochii
sunt mulțumită că pot visa
fiindcă o inimă fără vise nu-i decât
un elastic uzat
nu mi se cere nimic
mi se promite tot atâta
la marginea ferestrei
păsările cirip cirip
până când fereastra dispare.
pe masă paharele fac acrobații
într-un singur picior
până când și ele dispar
ploaia începe timid
apoi cade în rafale
până nu se mai știe
cine plânge înăuntru
și cine plânge afară