de foarte departe
ca şi cum ar veni
din copilărie
cad sunetele în jurul meu
găleţile goale nu mai coboară
în fântâni
astupate
ce rău poate să
aducă câteva
sunete şterse
de peria deasă a
timpului?
până şi vântul
poate deschide larg uşile casei
le poate închide
trânti de
perete
o după-amiază
întreagă scârţ-scârţ
gândurile nu au
nume nici dată de naştere
găsesc fără să
caut o legătură de amintiri
în cutia asta de
jucării
din care de la
bun început
a lipsit jucăria
dar nimeni n-a
plâns
fiindcă aşa reacţionează
copiii
mai bine să nu
fie deloc
decât să fie
şi să fie
stricată
(din volumul de debut, Deşertul Albastru, Editura Pleiade, 2015)
(imagine: Andrew Wyeth: Looking Out, Looking In)
(imagine: Andrew Wyeth: Looking Out, Looking In)
