o pasăre rănită

câteva zile bune câteva rele 

mai rămân clipele 

pentru clemență

și eu vreau să trăiesc

repet vreau 

repet și eu 

repet

oamenii singuri își rătăcesc pașii

își jupuiesc prezentul

îl toacă mărunt îl strigă

îl strică

păcănelele sufletului 

gura închisă. starea de rău 

pe care ți-o înghiți din pricina fricii

uite o oglindă ovală uite una pătrată 

uite uite uite 

una crăpată

în ele lumina își ascute săgeți

îndrăznești

credeai 

că 

îndrăznești

nu îndrăznești

un singur ochi 

era ochiul bun cristalin

acum orbește

orbecăiești

gura împrumută

din muțenia lunii 

pietrele iarba caravanele și tremurul

se împotrivesc

întunericul îți sparge pieptul

taie prin os 

rece rece rece 

răceală însăși 

te-a învățat pe de rost

înăuntrul tău cauți adăpost

cauți

cauți fără rost

ce-ai scris cu mâna târzie 

se topește se face mormânt

se face pasăre rănită

se face rafală de vânt