Pentru noi doi un loc se naște
Prin anotimpuri tot mai rar
~ Lucian Blaga
secvență cu lună plină de cealaltă parte a străzii
cu frunze îngălbenite și cuvinte
apăsate între coperte
ca lespezile aparținând foștilor locuitori
ai unui oraș supraaglomerat
oase peste oase
la fiecare șapte ani
nici numele
nici urmele vieților lor nu vor mai fi
în neant se scurg orele plânse în gri
mă întorc către norii înalți
cu tăcere ne umplem piepturile
rămânem ai cerului
așa cum ne-a fost dat
No comments:
Post a Comment