de ce îmi ia atât de mult
să fac cele mai simple lucruri
spun iată-mă
ceea ce în mintea mea a însemnat
întotdeauna
"iartă-mă"
cu toate că știu dinainte-
nimeni nu o face.
îmi întorc buzunarele pe dos
nimic
unde ieri pusesem totul.
vorbesc cu mine însămi
de parcă aș lua notițe
ca sa le pot șterge imediat.
stau picior peste picior lângă Penelopa
fără să-mi pese ce țese ea acolo
încercând să-i ghicesc viitorul.
"va mai broda vreodată după aceea?"
închizi ușa în urma ta.
ajungi în stradă
îți comanzi un covrig.
street food
mi s-a părut
dintotdeauna
lucrul cel mai aproape de Dumnezeu.
