cineva îmi adulmecă frica.
pământul amar cerul amar
nu se mai pot despărți.
viața seamănă tot mai mult cu un spațiu IKEA
mă odihnescpe o canapea ce nu-mi aparține.
îmi prepar o cafea iluzorie. îndrept o ramă din sticlă
agățată într-un cui arămiu.
trag perdelele grele
peisajul e-un alt zid.
durerea
o vulpe șireată
blănița ei
am s-o vând
pe un somn adânc.