nu merităm freamătul zilei care ne-a adus împreună
nu merităm lumina. îngerii deschid ușile dimineții
apoi își șterg amprentele cu grijă
nu merităm nici copacul din fața ferestrei
merităm doar visele care se uită ușor.
inima care nu poate iubi ar trebui înlocuită
așa cum înlocuim detectoarele de fum.
de ce căutăm atât de adânc ceea ce nu se lasă atins?
pământul își scoate singur măruntaiele în afară
unele stele își schimbă poziția
doar pentru a se face vizibile în timpul eclipsei
Socrate ar fi spus că omul este altceva decât propriul său trup
focul stins nu are nimic în comun cu ideea de foc
fiindcă nu și-a spus singur devino cenușă!
acoperișul fragil al unei colibe nu crede în furtuni
o femeie necumpătată se teme de femeia din turnul de sticlă
cu toate că zăpada
pe toți ne ridică
mâna mea în mâna ta este tot mâna ta
în Addenda e scris
într-o notiță
No comments:
Post a Comment