în noapte

în noapte
sângele meu se înalță ca un balaur
ce casă frumoasă
aici de ce nu locuiește nimeni?
suflă peste acoperiș și-l distruge
rămânem
descoperiți
pentru o lungă călătorie
pândește cât pândește cea mai mică mișcare.
trezește-te! aveai înainte o viață.
luna își dezvăluie coridoarele lungi și înguste  
casele se reconstruiesc cu străini
dimineața
ne trezim
goi
vulnerabili
și triști  
Dumnezeu împarte semne
- știm cum să facem și singuri
cel puțin pentru azi alung prima emoție
primul gând
-  știm cum să facem și singuri (strig din nou fără cuvinte)
tăcerea e bună
numai atunci când e cea mai adâncă
nu-mi mai trimite semne doamne
du-te de la mine ca de la unul care nimic nu mai știe
cum noaptea știe 
numai să fie