calc pe sângele meu ca pe un covor roșu
în urmă nimeni nu a văzut
cum am fost otrăvită de-aceeași
speranță
nu mă mai ascult
ies din orașul
ăsta prin care curg râuri venin
trupul meu a adunat destul timp
stătut.
oasele mele s-au îngrășat
de singurătate
am plecat înspre sud
îmi agăț ochii în păsări. cânt
