traca traca traca traca traca
tracartracatracatraca
se îngână șinele sub vagoanele îmbrăcate
în graffiti tăcem
copiii numără până la două sute
spre dezamăgirea lor noi ne oprim pe la patruzeci
pe mine mă preocupă lipsa din magazine a sugativei și a pufuleților din porumb
pe tine marca mașinilor așezate ca niște cutii de chibrituri
în drum spre canada
și ochelarii pentru eclipsa de săptămâna viitoare
cum de unde am știut?
lucrurile astea sunt neprețuite la ora 3 dimineața
când ții cu tot dinadinsul să le dai afară din poemul tău
și ele traca traca traca traca traca tracartracatracatraca
însoțesc întunericul
până se duce
unde se duce
