"E timpul frumos în drumul nostru de inimi.
Iubirea cade franjuri printre noi. Tristețea și
ea. Venim înspre noi ca furnicile în biserici.
Oamenii ne zâmbesc. Cer și la pachet. Am
inventat un cântec: Inimile noastre caserolă.
Îl cânți tu mai ales.
Desfigurați de viermi și de căpușe, prin oasele
craniilor noastre și apa lină inimile umblă.
Urâtul e urâtul nostru. Trece prin inimi. Și
gheața la fel, ne transformă în aur.
Mă scurg armonios, galactic, în pânza
albă de mireasă.
Sărutul tău vine prin gurile de aur. Sărutul
nu se uită"
