se confirmă

              

tell me how to cure myself

of silence

~ Adam Zagajewski

mergem în cerc fiecare pas fiecare secundă

un nor

rătăcit se plimbă cu mine 

rămânem împreună în timpul prezent 

nu mai e nevoie de orele dulci

aud fâșâitul lamei subțiri pe gâtul fiolei din sticlă

aud bătăile scurte cu unghia

             călătorim în timp

              îl amestecăm cu lumina de-acum.

muzee săbii tocite lupte

abandonate pistoale fără gloanțe 

consignații magnetofoane 

benzi încâlcite

lumea nu mai are nevoie de frumusețe

atenienii îi alungau 

pe cei mai talentați dintre-ai lor afară din cetate

              se confirmă. nu mai e nevoie 

               de istorii personale. de poezie 

ce fac eu aici?  

privesc iarba arsă 

de soare 

păsările undeva deasupra gladiolelor 

exersând legănarea albastră  

golul

uitarea

și-atunci limba aceasta atât de frumoasă

de ce mai există?