aș fi vrut să-ți mai spun ce-am văzut
în spatele oglinzii când
se stingea lumina și despărțiți de Tine eram
un înger tăcut trecea deasupra frunților noastre
porți ferecate creste de munți
spumă de lapte
am întors capul privindu-l
și-am uitat ce puneam în scrisoare
o frunză firavă – nici aur nici rugină –
s-a desprins de pe ram
No comments:
Post a Comment