eram în mers pe drumul zilelor fără ieșiri
prin trifoiul în formă de nori
pe străzi cu nume greu de rostit
pe pragurile de jos ale amurgurilor
credeam că viața e mersul
fără oprire copiii merg bătrânii merg și ei
iar sfinții tăi nu mai pot fi ajunși
auzi ce aud? vezi ce văd și eu?
în piept șarpele-plâns
dormim același somn
visăm același vis
No comments:
Post a Comment