tell me how to cure myself
of silence
~ Adam Zagajewski
lumea nu mai are nevoie și de visele tale
mergem în cerc
fiecare pas fiecare secundă. un nor
singuratic se plimbă cu mine
rămânem împreună în timpul prezent
niciodată înaintea lui. lumea
nu mai are nevoie de orele dulci
aud fâșâitul lamei subțiri pe gâtul fiolei
din sticlă
aud bătăile scurte cu unghia
călătorim în timp
îl amestecăm cu lumina de-acum.
muzee săbii tocite lupte sfârșite
pistoale oarbe de gloanțe
consignații magnetofoane
benzi încâlcite
lumea nu mai are nevoie de frumusețe
atenienii îi alungau
pe cei mai talentați dintre-ai lor
afară din cetate
se confirmă. nu mai e nevoie
de istorii personale. de poezie
ce fac eu aici?
privesc iarba arsă de soare
păsările undeva deasupra gladiolelor
exersând legănarea albastră
golul
uitarea
și-atunci limba aceasta atât de frumoasă
de ce mai există?
