când se spun poveștile
și respirația e caldă
înainte ca visul să-și legene hamacul
cerul în valuri
lumea de jos o palmă
de pământ numai a ta
ce poți face cu realitatea?
hrănește-o cu lacrimi ridică-te
inventează culori
de aici până aici stâlpii unei case
mai departe
grădina tulpinile firave ale păpădiilor
spațiul gol
ceața cu dinții de lapte
singurătatea
inima ascunsă în sângele tău
ca o piatră pe fundul apei
ca un copil abandonat
la marginea unei păduri moarte
