peria deasă a timpului

de foarte departe

ca şi cum ar veni din copilărie

cad sunetele în jurul meu 

găleţile goale nu mai coboară

în fântâni astupate 

ce rău poate să aducă câteva

sunete şterse

de peria deasă a timpului?

până şi vântul poate deschide larg uşile casei

le poate închide

trânti de perete 

o după-amiază întreagă scârţ-scârţ

gândurile nu au nume 
nici dată de naştere

găsesc fără să caut o legătură de amintiri

în cutia asta de jucării

din care de la bun început

a lipsit jucăria

dar nimeni n-a plâns

fiindcă aşa reacţionează copiii

mai bine să nu fie deloc

decât să fie

şi să fie stricată

(din volumul de debut, Deşertul Albastru, Editura Pleiade, 2015)
(imagine: Andrew Wyeth: Looking Out, Looking In)