toamna într-un magnet de frigider
cerul într-o minge de foc
nu știe nimic despre descompunere
sfârșit de zi slavă ție neobosit anotimp
cum știi să vii și ne lași singuri
ca stâlpii înclinați pe lângă casele reci
mama-i plecată în toamna eternă
tata mă ascultă uneori cum tac
îmi îngăduie "una și alta" dar nu-i pot spune
că negrul e singura culoare care ne-a mai rămas
pasărea colibri și-a luat zborul
vorbim cu voci joase despre
duminicile încărunțite
meteoriți loteria locală numere norocoase construcții
despre visele înecate în fântâna de neant
cu gura rotundă "ca o pâine"
No comments:
Post a Comment