te trezești

printre cuvintele altcuiva.

creierul tău

e floarea soarelui. se întoarce. 

e o tavă argintie cu mânere din aur

servește licori miraculoase.

 

e în poziție de meditație. încremenit 

ca un animal împăiat.

 

o sculptură scobită în quartz.

un suport de raft într-un magazin de antichități din Midwest 

la marginea autostrăzii

unde curg poveștile live 

printre clinchete de brățări 

pe încheieturile grăsuțe ale localnicelor ultra bronzate 

revenite de prin vacanțe

cu pleoapele grele, duhnind a alcool

și a vise.

 

cineva din San Jose, California 

a câștigat săptămâna asta 533 de milioane la loterie.  

he, he, măcar în visul tău 

nu apar niciodată consuli corupți fără șosete 

professori universitari plângând la catedră

doctori atârnând de ațe dentare din vîrfuri de zgârie nori 

lacuri secate cu pești morți care încă mai dau din coadă 

oameni fără degete 

întorcând paginile cărții cu limba.

 

acum mintea ta face o săritură  Tsukahara

cu întoarcere de 180 grade în primul zbor 

și salt grupat înapoi la al doilea.

 

e un jazz.

 

te scutește de toate nedreptățile lumii.

îți oferă un cadou într-o cutiuță de catifea galbenă

îi pui o etichetă

cu litere scrise într-o caligrafie desăvârșită.

o așezi lângă celelalte

nu le vei deschide niciodată.

 

îți mai dai singură o șansă. ultima.