~

o cum stă Dumnezeu lungit pe-un șezlong la același soare la care stăteam și noi astă-vară
crezând cu tărie că zilele și nopțile acelea au fost făcute și pentru noi deranjați doar de puțin nisip între degetele de la picioare poate și de câteva griji nu-mi amintesc cu exactitate a intrat salariul pe card ne trebuie haine noi în curând va începe școala unde-mi sunt frații ar fi bine să ne mutăm prea trist prea multe amintiri în casa asta culorile toamnei îmi vorbesc despre hainele cu care te-am pus în mormânt se lasă tăcerea uit de soare păstrez o speranță minusculă cât un bob de nisip  n-o las să plece țin de ea